Autoritatea Electorală Permanentă și Comisia de la Veneția au organizat la București o consultare internațională cu tema ”Codificarea Dreptului Electoral”

Peste 40 de experți electorali români și străini, reprezentanți ai mediului academic, ai unor organisme de management electoral și organizații internaționale cu activitate în domeniul electoral s-au reunit la București, în perioada 19-20 octombrie 2015, în cadrul seminarului internațional cu tema ”Codificarea Dreptului Electoral”, organizat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în parteneriat cu Comisia de la Veneția.
 
Una dintre concluziile seminarului a fost aceea că principalul scop al codificării legislației electorale trebuie să fie armonizarea legilor electorale, pentru a conferi mai multă stabilitate, predictibilitate și accesibilitate actelor normative care guvernează acest domeniu.
Participanții la discuții au subliniat că destinatarul final al codificării legislației electorale este cetățeanul, care va dobândi mai multă încredere în procesele electorale dacă procedurile acestora vor fi simplificate și aplicate unitar pentru toate tipurile de scrutin.
 
În cele cinci sesiuni de dezbateri, au susținut prezentări reprezentanți de marcă ai unor organizații internaționale de prestigiu cu activitate în domeniul electoral, precum Comisia de la Veneția, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa/Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR), Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA).
 
Péter Paczolay, președintele onorific al Comisiei de la Veneția și judecător la Curtea Constituțională a Ungariei, a susținut o prezentare privind principiul stabilității legii electorale, care se reflectă și în recomandarea Comisiei de la Veneția potrivit căreia legile electorale nu trebuie să fie modificate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor. Președintele onorific al Comisiei de la Veneția a atras atenția asupra faptului că ”legislația electorală nu poate asigura alegeri democratice, caracterul democratic depinzând, practic, de responsabilitatea autorităților de a pune în aplicare în mod corespunzător legile electorale și de implicarea tuturor factorilor – candidați, partide politice și presă – în organizarea unui proces electoral democratic”.
 
Oliver Kask, membru al Comisiei de la Veneția și judecător la Curtea de Apel din Tallinn (Estonia), a prezentat ”cele cinci principii esențiale ale moștenirii electorale europene și implementarea lor în procesele electorale”. Reprezentantul Comisiei de la Veneția a subliniat necesitatea aplicării ”cu bună-credință” a legislației electorale, ceea ce, în opinia sa, ”trebuie realizat zilnic de către organismele electorale și alte instituții implicate în procesele electorale”.
 
Kare Vollan, expert electoral al Comisiei de la Veneția, a explicat de ce unificarea legislației electorale este calea prin care se pot evita aplicarea inconsecventă a legii și practicile electorale greșite. ”Există un risc de malpraxis și de inconsecvență dacă alegerile sunt reglementate prin legi diferite”, a opinat reprezentantul Comisiei de la Veneția. Domnia sa a identificat mai multe domenii comune ale diferitelor tipuri de alegeri care pot fi reglementate unitar, precum: instruirea oficialilor electorali, procesul de delimitare a circumscripțiilor, regulamentul privind desfășurarea campaniei electorale, desemnarea candidaților, infracțiunile electorale, plângerile și contestațiile, observarea alegerilor, numărarea voturilor, distribuirea mandatelor, votul din străinătate, agregarea și publicarea rezultatelor.
 
Gaël Martin-Micallef, ofițer juridic la Departamentul pentru Alegeri al Comisiei de la Veneția, a susținut necesitatea armonizării legilor electorale, argumentând că procedurile diferite cuprinse în mai multe acte normative implică dificultăți în organizarea proceselor electorale, prezintă un mai mare risc de producere a unor nereguli și sunt mai greu accesibile pentru alegători, candidați și partidele care participă la alegeri.
 
Alexander Shlyk, directorul adjunct al Departamentului Alegeri din cadrul OSCE/ODIHR, a prezentat ”bunele practici internaționale în sfera adoptării opiniei juridice și a codificării legislației electorale”. Domnia sa a arătat că statele au libertatea să elaboreze sau nu un Cod electoral, dar a subliniat că unificarea legislației electorale este benefică pentru toți actorii implicați și ”ajută la atingerea standardelor internaționale în materie electorală”. Reprezentantul OSCE/ODIHR a recomandat ca procesul de codificare electorală să se facă prin consultarea tuturor forțelor politice, a instituțiilor statului implicate în organizarea alegerilor, inclusiv a celor judiciare și a societății civile. De asemenea, Alexander Shlyk a insistat ca discuțiile pe tema codificării legislației electorale să nu aibă loc în preajma alegerilor, pentru a se evita riscul de a nu obține consens sau de a include amendamente care ulterior ar putea fi eliminate de o altă majoritate politică.
 
Nana Kalandadze, ofițer de program în cadrul International IDEA, a adus în prim-planul discuțiilor importanța egalității de gen în reformele electorale. Domnia sa a apreciat că trebuie adoptate măsuri speciale, cum ar fi cotele de gen și principiile de paritate de gen.
Simina Tănăsescu, consilier prezidențial pentru reformă constituțională și instituțională, a felicitat AEP pentru că a ales să pună în dezbatere o temă ”de o mare relevanță pentru situația actuală”. ”Scopul codificării este de a asigura eficiența legislației în materie electorală. Codificarea înseamnă o nouă lege, care înlocuiește toate documentele anterioare și, de asemenea, le îmbunătățește, le actualizează”, a afirmat Simina Tănăsescu. Reprezentantul Administrației Prezidențiale a menționat că un Cod electoral va pune capăt inflației de acte normative care a marcat România postdecembristă și care, după părerea sa, ”poate deveni uneori un pericol pentru statul de drept”. Domnia sa a dat ca exemplu cele 36 de modificări parțiale sau totale ale legii privind alegerile parlamentare, realizate din anul 1992 până în prezent. Consilierul prezidențial a precizat că un Cod electoral trebuie să facă legislația electorală ”mai accesibilă pentru alegători, pentru candidați și oficialii electorali în același timp”, iar rezultatul trebuie să ducă la o creștere a încrederii publicului și a alegătorilor în alegeri și, de asemenea, să simplifice procedura.
 
Laurențiu Ștefan, consilier prezidențial pentru politică internă, a vorbit despre provocările demersului de codificare a legilor electorale. Reprezentantul Administrației Prezidențiale a afirmat că în realizarea unui Cod electoral este necesar să se țină seama de trei mari provocări: statutul instituțional al Autorității Electorale Permanente, rolul liderilor în stabilirea statutului instituțiilor și voința politică. În opinia lui Laurențiu Ștefan, AEP este o instituție extrem de importantă, deoarece ”veghează procesele electorale, iar acestea reprezintă inima democrației”. Cât privește voința politică, Laurențiu Ștefan a subliniat că mediul politic din România este ”volatil”, suferind dese schimbări și că această stare de fapt se reflectă în procesul de legiferare în materie electorală.
 
Daniel Morar, judecător al Curții Constituționale a României (CCR), a menționat că, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, CCR a subliniat “necesitatea ca întreaga legislaţie electorală referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României, la alegerile pentru Parlamentul European, precum şi la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale să fie reexaminată, urmând a fi concentrată într-un cod electoral, ale cărui dispoziţii comune şi speciale să asigure, în concordanţă cu principiile constituţionale, organizarea unui scrutin democratic, corect şi transparent.” Magistratul a arătat că numeroasele modificări legislative și existența unor reglementări neclare au generat un număr foarte mare de sesizări la Curtea Constituțională, instituție solicitată să realizeze atât control intrinsec, cât și extrinsec al actelor normative din domeniul electoral.
 
Daniel Morar a subliniat că o decizie a judecătorilor CCR a transformat în obligație pentru legiuitor recomandarea Comisei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu mai puțin de 12 luni înainte de data scrutinului.
Oficiali electorali din Olanda, Estonia, Republica Albania, Ucraina, Georgia, Republica Moldova și Lituania au prezentat situația legislației electorale și experiențele de management electoral din țările lor.
 
La dezbateri au participat cu prezentări și reprezentanți ai unor importante organizații neguvernamentale din România:
Mircea Kivu, preşedintele Grupului pentru Democrație Participativă – PLENUM – Schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte votul cetăţenilor români care trăiesc în străinătate;
 
Cezara Grama, consilier juridic, Expert Forum – Necesitatea unui Cod electoral în contextul asigurării predictibilității și stabilității legislației;
Adrian Moraru, director adjunct al Institutul pentru Politici Publice – Calendar, părți interesate și capitole-cheie în eventualitatea unui Cod electoral. O privire din afara sistemului.
 
Punctele de vedere ale AEP au fost prezentate, în cadrul seminarului, de către Constantin-Florin Mitulețu-Buică, vicepreședinte, Cristian Petraru, șef al Departamentului de organizare a proceselor electorale, Cristian Leahu, director al Direcției legislație, legătura cu Parlamentul și contencios electoral, Daniel Duță, director al Direcției management, monitorizare și logistică electorală, și Iulian Ivan, director al Direcției control electoral, instruire și coordonarea activității din teritoriu.