Alegeri 2014

ALEGERI 2014

În anul 2014, cetățenii români cu drept de vot vor fi chemați la urne în cadrul alegerilor prezidențiale şi a alegerilor pentru desemnarea reprezentanților României în Parlamentul European.

 

ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI

Scrutinul de anul viitor va marca al șaselea moment electoral după Revoluția din decembrie 1989, în care se vor organiza alegeri libere pentru funcția de președinte al României.

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (art. 81 din Constituţia României)

În alegerile prezidențiale din România este folosit sistemul electoral majoritar cu scrutin uninominal, în două tururi. Pentru câștigarea mandatului este necesară obținerea majorității absolute a voturilor valabil exprimate. Dacă în primul tur niciun candidat nu îndeplinește această condiție, se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă primii doi clasați în ordinea numărului de voturi obținute. După 1989, toate alegerile prezidențiale au necesitat desfășurarea unui tur secund, în vederea stabilirii câștigătorului.

Rolul Preşedintelui

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)

Durata mandatului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 – Constituţia României)

Incompatibilităţi şi imunităţi
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (Articolul 84 – Constituţia României)

Istoria alegerilor prezidențiale din România

1992: turul 2:

1996: turul 2:

 

2000: turul 2:

2004: turul 2:

2009: turul 2:

         ALEGEREA MEMBRILOR DIN ROMÂNIA  

  ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European îndeplinește funcția de organism reprezentativ al cetățenilor membri ai Uniunii Europene. Potrivit ultimelor modificări la nivelul componenței Uniunii Europene (aderarea Croației), la alegerile pentru Parlamentul European care vor avea loc în luna mai 2014, României îi vor reveni 32 de mandate.

Membrii din România în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani.

Membrii din România în Parlamentul European sunt aleși pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale și pe bază de candidaturi independente. Pentru alegerea acestora se constituie o singură circumscripție electorală, la nivelul întregii țări.

Istoric

Primele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în 1979, mandatele fiind repartizate în funcție de mărimea țărilor componente la momentul respectiv.  Legitimat prin vot universal direct și ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European și-a sporit continuu influența și puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, în mod special Tratatul de la Maastricht din 1992 și Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ într-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele naționale.

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Aderarea a fost propusă în anul 2003 la Summitul de la Salonic și, confirmată la Bruxelles, la 18 iunie 2004, Tratatul de aderare fiind semnat la 25 aprilie 2005 și ratificat de toate statele membre.

Componenţa Parlamentului European

Alocarea locurilor în parlament are la bază o reprezentare degresivă și proporțională a statelor membre. Astfel, statele mici trimit mai mulți deputați în Parlamentul European decât ar trebui dacă s-ar lua în considerare strict populațiile statelor respective.

Configurația actuală a Parlamentului European a fost stabilită prin Tratatul de la Nisa, care conține prevederi referitoare la echilibrul puterii și procesul decizional în cadrul Uniunii, în contextul unei structuri cu 27 de state membre (28, după aderarea Croației în luna iunie 2013).  S-a decis că numărul maxim de parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5 și maximum de 99 de deputați pentru fiecare stat membru.

Funcţiile Parlamentului European

Parlamentul European are trei funcții esențiale:

1)     Alături de Consiliul Uniunii Europene are atribuții legislative (adoptă regulamente, directive, decizii).

2)     Împreună cu Consiliul Uniunii Europene împarte autoritatea în domeniul bugetar, astfel, poate modifica cheltuielile bugetare, dar poate adopta și bugetul în întregime.

3)     Exercită un control democratic asupra Comisiilor, aprobă desemnarea membrilor acestora și le poate cenzura. De asemenea, exercită un control politic asupra ansamblului instituțiilor.